Așa că am dezvoltat un mod prin care să învățăm ce înseamnă mersul la cumpărături, lista dedicată și mai ales lejeritatea și relaxarea de a face shopping alături de fiica mea.
Am început prin a explica ce înseamnă bugetul dedicat cumpărăturilor, de ce este nevoie de listă și mai ales să ne ținem de ea. Pe înțelesul ei evident. Pasul următor a fost să găsesc o soluție din care să învețe câteva reguli de baza ale educației financiare așa că am introdus regula unui singur produs.
Asta înseamnă că înainte de a merge la cumpărături, fie că vorbim de cumpărăturile mari de la supermarket, fie că vorbim de cumpărăturile de la magazinul de la scară, stabilim împreună o sumă pentru un singur produs pe carea ea il poate cumpăra. Evident că suma diferă în funcție de bugetul alocat cumpărăturilor pe care urmează să le facem.
Că și exemplu vă spun că pentru momentul în care coborâm la magazinul de la scară pentru cumpărăturile zilnice bugetul alocat este de 5 lei iar când mergem la supermarket bugetul dedicat produsului variază între 10 și 20 de lei. Aloc pentru acel produs aproximativ 10% din bugetul total dedicat cumpărăturilor.
Ea are posibilitatea să aleagă ce produs dorește de acei bani. Un singur produs.
Pasul doi pe care l-am dezvoltat a fost să găsesc o soluție pentru economisire. Așadar, dacă produsul ales de ea este mai ieftin decât suma alocată atunci diferența se duce în pușculița ei. Pușculița este atât fizică cât și virtuală (un cont de economii).
De atunci în peste 95% din cazuri produsul ales este mai ieftin pentru a putea pune diferențele în pușculiță.
Astfel am scăpat de grijă mersului la cumpărături alături de fiică mea și am dezvoltat două comportamente esențiale în educația financiară. Asumarea cheltuielilor și economisirea.
Dacă ai alte experiențe m-aș bucura să le împărtășești cu mine.