Tot înainte
Am crescut fiind comparat mereu. “Uită-te la X ce a făcut. Tu de ce nu vrei? Că de putut poți”, “ “vezi la Y? Tu de ce nu ești la fel?”
Concluzia era de fiecare dată “Brânză bună în burduf de câine”! Nu spun aceste lucruri ca să arăt cu degetul sau să reproșez, ci le spun pentru că reprezintă un reper foarte important pentru mine. Foarte important deoarece, acum privind la ele, îmi pot gestiona foarte bine alegerile. Să te uiți în spate, la acțiunile făcute, într-un mod deloc asumat sau comprativ nu este niciodată ceva de ajutor. Să-mi spui doar că am greșit, că nu am făcut așa cum ai vrut, că puteam mai bine, că nu a ieșit cum te așteptai și că alții au făcut mai bine și au putut mai mult, nu mă ajută deloc. Ce îmi doresc este să-mi spui cum pot face dată viitoare astfel încât să iasă mai bine.
