#bunatati

Ladita cu Bunatati

Lădița cu Bunătăți

Duminica este ziua în care ne adunăm la masă și preț de câteva ore stăm la povești și ne împărtășim ideile și gândurile. Așa am crescut și acest obicei a rămas și se păstrează în timp. Pentru mine este cu atât mai important cu cât ajung destul de rar la Bargau și am tot mai puține duminici pe care să le petrec împreună cu părinții mei. Distanța, programul și vremurile fac că fiecare ora să fie prețuită.

La fel s-a întâmplat și acum 5 luni de zile, într-o duminică, când eram gata de plecare de la Bârgău la București via Cluj și după cum le este obiceiul părinților mei s-au apucat de umplut portbagajul mașinii cu bunătăți care mai de care mai gustoase.

Lădița cu Bunătăți Read More »

Cum am învățat să gătesc

În primul an de facultate știam să gătesc doar cartofi prăjiți cu ouă ochiuri. Eram pe lângă tot ce ține de activități culinare. Bine, nici nu îmi plăcea să fac asta, așa că de ce atâta stres. Mai mult, primeam de la părinți, în fiecare săptămâna, pachet. Autocarul de la Botoșani trecea prin Prundu Bârgăului și ajungea la Cluj marțea la ora 6 dimineața. Va dați seama ce inseamna ora 6 am pentru un student în anul 1? Și de cele mai multe ori trebuia să merg pe jos la autogară pentru că banii erau aproape gata. Luam pachetul, ajungeam cu el și îl puneam frumos în frigider cu speranța că o să reziste cel putin două zile.

Mereu aveam în pachet o cutie cu ouă proaspete de țară printre care bunica mea punea câte ceva din micuța ei pensie pentru nepotul de la Cluj. Stăteam în chirie și eram împărțiți pe zile cu primitul pachetului în așa fel încât să ne ajungă până la final de săptămâna. Niciodată nu se întâmpla asta pentru că în ziua în care primeam pachetul era răsfăț și chef. A doua zi căutam câte ceva prin frigider și era plin cu… dor.

Cum am învățat să gătesc Read More »

Scroll to Top